miercuri, 27 mai 2015

iProsop - festivalul prosopul tradițional



În această duminică în țara noastră se lansează un nou festival. Este vorba despre iProsop. Un festival care ne oferă șansa de a descoperi prosopul tradițional moldovenesc explorând file din istoria apariției și procesul de realizare manuală a acestuia, deschizând o fereastră spre internaționalizarea lui.

Poporul nostru este bogat în tradiții, iar pe lângă IA noastră scumpă, cred că își poate face loc încă o moștenire lăsată de trecutul nostru istoric - prosopul tradițional moldovenesc.
Prosopul tradițional se mai numește ștergar. În trecut se mai foloseau și termenii ștergură, mânăștergură, ștergător, peșchir, cârpă, petic, boccea, zolnic și leșier 
Reiese că toate acestea sunt „ştergare”, dar au denumiri locale.

Deoarece ștergarul țărănesc a fost un simbol de casă bună pentru strămoșii noștri, el păstrează și respectă o anumită serie de ornamente exact ca și cele de pe  ie. Și cum ia este diferă prin anumite elemente ornamentale de la o zonă la alta, prosoapele le au pe ale sale, cu flori vița de vie și alte ornamente cu culori vii. Tot ca și ia, un prosop era destinat fiecărui eveniment în parte din viața oamenilor.



Pornind de pe aceste poziţii, prosoapele pot fi clasificate în câteva categorii: - ţesături pentru vestimentaţie (prosop, ştergar de îmbrobodit, învelitoare de cap, ştergar de braţe, maramă); - ţesături utilitar-decorative pentru împodobirea locuinţei (prosop de perete, prosop sau ştergar la icoană, prosop la grindă sau coardă, prosop decorativ de haine, prostire de perete); - ţesături de uz casnic (zolnic, leşier, mânăşterguri, strecătoare, ştergărel pe coşul de Paşti); - ţesături decorative de ceremonii şi ritualuri (prosoape de nuntă: prosoape de nuni, prosop de staroste, ştergare la moşi, ştergare la schimbul de colaci cuscrilor, prosopul miresei, prosopul mirelui, ştergar la „spălatul mâinilor” la nuni, ştergare şi ştergărele „punţi” de înmormântare şi ştergărel pomană, ştergar „altiţă” etc...

Festivalul este realizat și cu implicarea moldovenilor din diaspora, dar în special cu implicarea locuitorilor satului Selemet. Oamenii din această localitate împreună cu primăria acestui sat de câteva lunis e pregătesc de eveniment. Intenția acestui festival este de a promova prosopul moldovenesc, o tradiție unică și încărcată de semnificații. „Așteptăm ca oamenii să fie deschiși, să-și dorească să participe și să renască această tradiție pur moldovenescă”, a declarat unul dintre organizatori.

În cadrul festivalului se vor promova tradiţiile şi artizanatul moldovenesc, cultura naţională. Manifestarea va reuni circa 50 de meşteri şi creatori populari din ţară şi de peste hotare, iar antreprenorii locali vor avea posibilitatea de a-şi comercializa produsele de artizanat, dar şi gastronomice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu