joi, 9 iunie 2016

Podoabele Sudului


În prima duminică din iunie am hotărât cu fetele să păstrăm tradiția și să plecăm spre sud, la festivalul Prosopului.

Ca și anul trecut, sărbătoare a avut loc în satul Selemet și raionul Cimișlia, care se află la circa 60 kilometri de Chișinău.

Dacă anul trecut am atras atenție la ornamentele de pe prosoape, de această dată am observat că de fapt prosoapele fac parte din viața de zi cu zi a noastră, de fapt a bunicilor noștri care foloseau doar prosoapele țesute manual. Noi fiind mai mult obișnuiți cu produsele din comerț care oferă o varietate mare a „ștergătoarelor” de mâini. 

Dacă ne întoarcem la acele proasoape făcute din in, am observat că la festival spațiile în care erau amenajate acestea, se numea „Casa Mare”. În fiecare casă mare, satele care au participat și-au aranjat cele mai frumoase și pline de amintiri prosoape pe care le-au colectat din localități. În aceste „case mari” prosoapele erau amenajate exact ca în casa oamenilor. Țesăturile erau prezenta de la procesul de naștere, la botez, căsătorie, până la procedeul și tradițiile înmormântării. Astfel, prosoapele erau aranjate lângă icoane, la masă, la intrarea în ogradă sau casă, conform tradiției, care s-a păstrat și în satul Selemet. Fiecare poartă avea aranjat pe el câte un prosop inedit în ziua de sărbătoare.

În timpul festivalului, câteva muzee din țară au fost menționate cu diplome pentru colecțiile inedite de prosoape. Printre acestea se enumeră muzeul din satul Crocmaz, Ștefan Vodă, colecții de prosoape din colecția lui Ilie Fabian din satul Colibași, Cahul și al lui Pavel Prodius din Selemet. 

În rest, muzică mâncare și voie bună. Galina în sfârșit o încercat baba neagră pregătită de gospodinele din regiunea de nord a țării. În această ediție, designerul Irina Cobzac, a prezentat o colecție a câteva ținute create de ea, unele având și elemente de prosop.

Vă las câteva imagini de la festival.






 Muzeul de etnografie din satul Crocmaz, Ștefan Vodă















Straniu că la festivalul prosopului mi-am găsit un covoraș pentru bucătărie în stil național executat de un meșter popular. 


Revin cu o postare despre muzeul din satul Selemet și ce am găsit în acesta. Apropo, muzeul este vizitat săptămânal de elevi din satele din țară și de turiști. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu